joi, 15 decembrie 2011

Caut fata cu pielea creola, inaltime aprox. 1,75, din trenul personal/regional 3008 ! :)...din 10 Decembrie 2011 care vine de pe Valea Prahovei si ajunge in Bucuresti la ora 9 seara(ora 21)


Mai 2014 - Blogul asta a inceput de la ceva si devine altceva. L-am denumit "Jurnal de dragoste la prima vedere" si acum are si o pagina de cuprins cu lista de noutati, noutati care cuprind atit postarile de pe bog cit legaturi catre alte materiale interesante de pe net - Vezi link-ul urmator:

http://caut-fata-tren-ploiesti-bucuresti.blogspot.ro/2011/12/link-uri-catre-bloguri-cu-aventuri-sau.html

-----------------------------------------------------------------------------

Acum, odata facuta introducerea, iata si postarea cu care a inceput acest blog


Nota1: Ce ai putea face tu cititorule daca stii o fata fina cu pielea creola de aproximativ 176 care arata bine dar are o oarecare tendinta de ingrasare ? Ai putea sa-i zici cu voce tare ca "te cauta cineva pe internet :)". O sa-ti zica "ce gluma buna"...si totusi...gluma sau nu...asta e...

Te pomenesti ca se potriveste. Daca ai nervi si chef, ai putea citi mai departe :). Daca nu, asta e. Ne vedem cu totii de treburile noastre.

Nota2: Adresa web a acestui blog este formata intentionat din cuvinte nearticulate pentru a fi usor de notat si retinut :)

5 cuvinte simple si un site de blogging cunoscut (blogger.com care tine de Google): http://caut-fata-tren-ploiesti-bucuresti.blogspot.com/

-------------------

Caut fata/baiatul/persoana/tipul/tipa/barbatul/femeia din trenul personal 3008 ! :)...de Simbata seara, 10 Decembrie 2011 - Isi cauta loc dupa plecarea din Ploiesti parca si m-a intrebat daca e ocupat. S-a asezat in fatza mea la geam pe partea ei stinga, cu fatza spre Bucresti. Era in jur de orele 19-20. Se poate sa se fi urcat in tren in Ploiesti Vest sau Ploiesti triaj.

 --------------------------------------------------------------------

http://www.mersultrenurilor.ro/Tren/3008








Sosire in Ploiesti Vest > 19:28 - Stationare 12 minute - Plecare din Ploiesti vest > 19:40Clasa a 2-a

Sosire in Ploiesti Triaj hc > 19:44 - Stationare 1 minut - Plecare din Ploiesti Triaj hc > 19:45

 --------------------------------------------------------------------

Adresa acestui blog este:

 

Pe scurt: 

 

Caut o fata. Are in jur de 20 si ceva de ani. A fost cu mine in tren si isi cauta loc in personal prin apropiere de Ploiesti. Si-a gasit loc in fatza mea. Personalul 3008 vine de pe Valea Prahovei spre Bucuresti si ajunge in Bucuresti la ora 21(9 seara). Era simbata 10 decembrie 2011 in jur de orele 19-20(7-8 seara) adica dupa ce pleaca personalul 3008 din Ploiesti. Era imbracata ingrijit modern (blugii parca aveau niste taieturi dar nu exagerat) fara nimic extravagant. Aproximativ 176 inaltime, piele creola, par saten, strins in coada (destul de scurta - nu depaseste umerii). Nu e o persoana sofisticata, n-are aere sau fitze. Restul detaliilor (povestirea) mai jos. As putea sa dau mai multe detalii despre aspect, dar ar trebui sa am incuviintarea persoanei pe care o caut si nu o am, deci ma opresc aici. Cei care o cunosc mai bine, daca stiu ca a facut acest drum pe 10 decembrie 2011(sambata seara) sau ca face drumuri Ploiesti-Bucuresti (in principiu cu trenul) sau de acest gen, eventual simbata seara si citesc istorioara ar putea sa se prinda si s-o anunte ca o cauta cineva. Mai departe se poate recunoaste singura din povestirea de mai jos. N-am idee daca avusese un drum ocazional spre Bucuresti sau nu sau daca e din Bucuresti, Ploiesti sau din alta zona.

 

Daca cunosteti pe cineva cu semnalmentele astea ii puteti arata aceasta pagina sau spune sa caute pe google 

  • "caut fata din trenul personal 3008 blog" sau 

  • "caut-fata-tren-ploiesti-bucuresti.blogspot.com".  

    Daca este ea, si crede ca merita deranjul, poate ma cauta. Sper s-o impresioneze efortul meu de a o gasi si sa ma caute macar din curiozitate si ca urmare a impresiei lasate de determinarea mea de a o gasi si de tehnica folosita in aceasta temerara tentativa :)

    -----------------------------------------------------------------

    Daca nu este ea, nu e bai...Lasati un comment sau un mail daca va place povestea :)...si de ce nu, si determinarea de a gasi persoana. Pornind de la o asemenea poveste poti a ajungi la alte intimplari. Eu de la discutii pe MIRC (googaluiti daca nu stiti ce e) am ajuns prin tari straine. A...nu direct...Pe mirc am cunoscut pe cineva. De la acea persoana am cunoscut inca citeva si de la acelea...:)

 -------------------------------------------------------------------------------

Celor care vor avea amabilitatea de a-i comunica, ca este cautata, le multumesc anticipat. Fetelor sau doamnelor care au semnalmente asemanatoare dar au fost deranjate direct sau indirect ca urmare a initiativei mele, le cer mii de scuze. N-a fost cu rea intentie.

 

Celor care nu au nici o legatura cu chestiunea dar care au citit sau vor citi istorioara cu trenul personal 3008, sper ca le-a placut si eventual vor trage unele invataminte posibil utile in viata.

 

Punerea in tema a luat sfirsit. Urmeaza Sa lasam norocul si tehnica sa lucreze :)

 

Istorioara pe larg:

 Material scris in dec. 2011

Acest site este un experiment...Sint curios daca va da vreun rezultat vreodata. Poate ca va da, dar poate fi si peste ani de zile. La momentul actual chestiunea e proaspata(P.S. 2013 - are deja peste 1 an), adica de citeva zile. Nici nu a fost indexat inca blogul de Google si alte motoare de cautare. N-ai de unde sa stii ce iese si cum iese. Am lasat o treaba neterminata si m-am hotarit sa "rezolv" problema...daca s-o putea rezolva. Asadar, pentru ca nu prea am alte optiuni disponibile, ramine asta cu blogul.

...trenul personal (de a doua zi (de pe 11 decembrie 2011) a fost rebotezat din personal in regional) care vine de pe Valea Prahovei, trece (logic) pe la Ploiesti si ajunge in gara la Bucuresti Nord la ora 21.

...Haha...o sa zica lumea ca nu-s intreg la minte...Eu zic mai degraba ca nu am fost intreg la minte. Eram prea obosit si nu judecam bine in ziua aia si se mai stricasera si niste calculatoare...si eram plictisit ingrozitor de acea zi. Vroiam sa ajung acasa sa ma culc...ceea ce pina la urma am si facut, dar ... partea interesanta a inceput dupa...

Trenul personal 3008 a ajuns in Gara de Nord la ora 21, ea s-a ridicat din fata mea si a plecat si eu apoi, pentru ca era destul de aglomerat. Nu si-a luat la revedere probabil pentru eu am fost prea sec si ursuz si nu mi-a mai dat importanta.

Uitindu-ma un pic in jur, am observat-o mergind prin Gara de Nord, pe peron, in fata mea si sa zicem ca am urmarit-o. Nu era practic urmarire pentru ca aveam aceeasi sens de mers pina la un punct (directia e si inainte si inapoi, sensul e sageata care indica incotro te duci - o directie are 2 sesuri. Unul inainte si altul inapoi). Fata a iesit de pe peron si a facut stinga catre bulevardul/strada Calea Grivitei. N-a ajuns la iesirea din Gara de Nord. A coborit la metrou, prin intrarea care este chiar in interiorul garii. Eu eram in spate. M-am gindit ca "adio" si mi-am vazut de drum. Am facut dreapta si am iesit afara indreptindu-ma spre gura de metou din fata garii. Cobor la metrou si la ceva metri in fata iar dau de ea. Ea o luase pe comunicatie si mergea in aceeasi statie ca si mine. Eu tot hotarit sa-mi vad de treaba am coborit pe peronul care merge spre statia de metrou Victoriei. Ea a coborit pe peronul care mergea spre cartierele Basarab si Cringasi. Trenul ei a venit primul si gata. Mi-am vazut de ale mele. Mda...incet, incet, tot procesam informatiile si se vedea treaba ca lucrurile in loc sa se linisteasca deveneau mult mai complicate.

Tot asa...ma gindeam ca am stat nas in nas de la Ploiesti pina la Bucuresti (se urcase la Ploiesti cred sau Brazi sau poate pe undeva prin zona respectiva si isi cauta loc in tren. La mine erau trei locuri libere si m-a intrebat (un pic curios) nu daca e liber, ci daca e ocupat; i-am raspus amabil dar fara formule de politete ca nu e ocupat si s-a asezat in fata mea)). Si-a pus paltonul in cuier, citeva pungi ditre care una neagra de hirtie sus la bagaje, s-a asezat, si-a scos telefonul (posibil sa fi fost nokia sau poate blackberry, dar nu bag mina in foc, pentru ca acum toate seamana intre ele) cu tastatura qwerty din poseta si a dat un telefon. N-a vorbit mult, dar a zis "deja m-am intristat" de la ceea ce auzise. Dupa un timp m-a rugat sa am grija de bagajele ei pentru citeva minute. I-am raspuns "da, sigur". A revenit si s-a asezat din nou in fatza mea. O priveam, mai priveam si in alta parte, ma mai privea si ea probabil. In stinga mea si dreapta ei erau 2 insi mai tineri ca noi, liceeni de clasa a 12-a. Fata vorbea fara incetare si foarte amuzata de vrute si nevrute, de cit de zapacita e, de faptul ca e agitata tot timpul si chiar si atunci cind e deprimata (tzipa si trinteste dar nu poate sta locului) de cind ma asezasem eu acolo si se amuza teribil cu tipul din fata ei (probabil vreun coleg). Fata vorbareata era intr-adevar un fenomen pentru ca avea un debit si o verva complet iesite di comun si umplea fiecare secunda cu ceva. Eu si cu vecina/colega mea de drum (pe care o caut cu ajutorul acestui blog) de la Ploiesti spre Bucuresti ne uitam destul de insistent, incercind, cred, fara mare succes, sa nu aratam prea tare a gura-casca. Noi 2 nu scoteam o vorbulita intre noi. Auzeam fara sa vrem vorbaria de nedescris din dreptul nostru si ne miram...fiindca pe noi nu ne dadea deloc vorbitul afara din casa(tren). Ca veni vorba - MARE PACAT. Eram fascinati de culoarea fetei vorbitoare daca pot sa ma exprim asa (era imbracata si foarte pestritz - o combinatie de bleu cu roz si cu alte chestii), fata pe care toti de prin jurul ei si probabil si toti cunoscutii ei, o pot cataloga fara retineri drept moara stricata :). Nici ea nu cred ca s-ar supara. E oricum foarte constienta de ceea ce o caracterizeaza foarte mult. Spre marele meu ghinion ne-am nimerit in aceeasi zoa a vagonului. Eu fiind obosit ma uitam la fata vorbitoare ca la televizor si nu mai gindeam destul cit sa-mi dau seama ca trebuie sa o interpelez pe vecina mea de calatorie (fata pe care o caut). Probabil ca, caut un tap ispasitor pentru greselile facute de mine.. Probabil ca dreptatea e pe undeva intre cele doua. Si eu sint de vina, dar am avut si motive sa fiu distras.


Eram obosit, plictisit...DAR TREBUIA SA VORBESC, ba trebuia sa aflu si cum o cheama si cum sa dau de ea etc. Am fost cap sec. Asa imi trebuie. N-am de unde sa stiu daca si pe ea o rod aceleasi ginduri ca pe mine. Posibil sa nu o roada, pentru ca eu n-am facut cine stie ce fapte marete si demne de a fi retinuretinute si procesate si rasprocesate. Cert e ca fata mi-a ramas in cap si nu mai pleaca de acolo de citeva zile. Nu stiu daca sa vreau sa nu ma mai roada gindurile astea sau sa nu vreau. Le las sa curga. E cel mai bine. Blogul asta e chiar dovada ca gindurile curg fara incetare. Unde m-or duce ele ma duc si eu. Uite asa se poate naste un blog.

Deci, aviz amatorilor: 1. Fiti vorbareti. 2. Retinerile nu au ce sa caute, pentru ca daca e o ocazie sa intilnesti pe cineva cu care iti face placere sa stai de vorba (culmea ca noi doar ne-am privit), ocazia e unica si revocabila si o pierzi instant daca nu esti pe faza si adio ocazia. A plecat trenul, adio si n-am cuvinte. Daca ii ceri numarul sau e-mail-ul si apoi nu te intereseaza, n-ai pierdut nimic. Daca insa te gindesti ca poate vei mai dori vreodata o revezi si nu mai stii de unde sa o iei (o fata care a mers cu un tren spre Bucuresti, care a ajuns la orele 21 - cite n-or fi fost doar in trenul ala...) si ai ratat ocazia, ai incurcat-o bine adica 99% asa ca mine. Pina la urma te apuci sa faci site-uri sau bloguri ca asta :), doar, doar poate cindva, intr-o zi, il gaseste, se recunoaste in povestea lui si te cauta. 3. Nu uitati esentialul - luati CORECT una sau mai multe modalitati de contactare si notati contactele undeva unde nu se pot pierde (preferabil intr-o agenda sau alt loc sigur si nu doar in calculator sau telefon ca astea se mai pierd sau fura din pacate)


Cit am stat in tren, pe mine ma sunasera niste telefoane. Telefonul meu era descarcat si statea cu incarcatorul in priza (nu va mirati, in trenurile personale (in trenurile personale de acum exista si priza si chiar functioneaza). Eram treaz de pe la 4-5 dimineata si am plecat in drumetie sa repar un dispozitiv. Exact in ziua aia se stricase ceva la Bucuresti parca special ca sa ma scoata din sarite. La telefon am pomenit (foarte neelegant) de niste jeguri de aparate care s-au gasit sa se strice tocmai in ziua aia. Lipseam si eu 24 de ore din oras si tocmai atunci se gasisera sa se strice. M-a sunat un cunoscut sa-mi zica ca nu merg aparatele alea si ca sa ma ocup de ele cind ajung. Eu eram mort de oboseala si am replicat ca cel mai probabil cind ajung, o sa ma culc si le las pe miine. Atunci mi-a zis ca ajunge el sa vada ce au aparatele alea, inaintea mea. A ajuns si nu se descurca cu firele, cu laptopul etc. I-am dat foarte metodic explicatii precise ca sa poata sa se descurce. Fata din tren cred ca a fost un pic impresionata sau macar mirata de stilul meu eficient de a comunica (eficient cind e vorba de meserie ca in materie de femei uite ca nu ma da eficienta afara din casa/tren). Fata fina imbracata foarte corect, deloc strident. Jos palaria. Asta mi-a si placut dar a inceput sa-mi placa foarte clar mai tirziu decit trebuia. Procesam informatiile in reluare si n-a fost deloc o abordare cu cap. Oricum dupa toata povestirea asta, daca o citeste o sa stie sigur despre ce e vorba.

Apropo: stiu perfect ca am un stil foarte alambicat de a prezenta istoria si ca dau din una in alta :)...dar poate ca are mai mult farmec asa, decit sa o fac ca la matematica.

Deci, draga domnisoara, daca din intimplare dai peste acest minunat site(blog), si crezi ca merita deranjul, da un semn la shakenut et gmail.com sau lasa comment la aceasta postare, facuta in fond si la urma urmei pentru tine si pentru mine. Dupa atita scris s-au mai linistit neuronii si acum asteapta sa vada rezultatul, evident cu speranta ca va exista unul :) care sa fie mai mult decit nimic.

Sper ca gm-ul din adresa de mail e destul de lamuritor (nu vreau sa primesc o tona de spam pe el asa ca nu dau adresa in clar). Mie mi-a facut mare placere faptul ca am calatorit impreuna chiar daca eram obosit si sec in comportament. Trebuia sa fiu mai jovial, dar nu ma tineau balamalele si a trebuit degeaba, din pacate. Poate ca daca aparatele alea nu se defectau in acea zi, as fi gindit mai corect si m-as fi purtat corespunzator. Poate ca da, poate ca nu, poate ca eu, sau poate tu...vorba cintecului...

Oricum ar fi si unde ai fi sa-ti fie bine. Poate ne-om ciocni pe vreo strada pe undeva.

Mai stiu eu pe unii care au plecat din acelasi loc fara sa stie care unde se duce si s-au intilnit taman in creierii muntilor...adica sa ai aceeasi idee si sa te duci la sute de km si sa o iei in aceeasi zi, pe aceeasi poteca si la aceeasi ora e coincidenta de zile mari..si totusi s-a intimplat si probabil ca li se mai intimpla si altora. Desigur se poate sa te ciocnesti de vreun cunoscut si prin strainatati, nu zic. Am vazut destule conincidente in viata incit, fara sa cred efectiv in ele sa stiu ca ele pot avea totusi loc.
-------------------------------------------

De 2 zile tot perfectionez pagina si o completez cu detalii ca sa fie rezultatul mai eficient :)

Mai 2013 P.S. - A trecut mai bine de 1 an de atunci...nu e graba :)...Pina atunci imi vad de treaba...

P.S. - Mai 2014 - Au mai patit-o si altii: http://caut-fata-tren-ploiesti-bucuresti.blogspot.ro/2014/05/istoria-se-repeta-si-la-altii-nu-i-mai.html

7 comentarii:

  1. Dude, fii mai hotarat in abordare data viitoare:) Incearca sa citesti niste carti pe subiectul asta, te vor ajuta. Iesi cu cat mai multe fete si de la un moment dat incolo, unele lucruri se vor intampla natural, vei vedea asta chiar tu:) Multa bafta!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu caut neparat sa gasesc o partenera. Daca gasesc pe cineva cu adevarat interesant, zic ca merita deranjul si ma implic. Altfel nu :).

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
    3. Foarte tare ce ai facut!Si eu as vrea sa reintalnesc un barbat pe care l-am cunoscut in tren,nu-l pot uita si a trecut cam un an...nu stiu,as da orice sa-l reintalnesc.Am vorbit tot drumul Vatra-Dornei - Dej,unde a coborat,4 ore aproximativ,eram doar noi in compartiment si iti spun sincer ca nu stiu cand au trecut alea 4 ore,nu m-am plictisit deloc...Il cheama Claudiu,are acum 40 de ani si m-a fascinat...poate il intalnesc "intamplator" in Cluj,are cred o sora aici...Nu ne-am pierdut din priviri deloc tot drumul,asta spune multe.Ce proasta am fost!!Mor de ciuda..
      O seara faina!
      Mihaela

      Ștergere
    4. Pune un post aici cu povestea ta. Cine stie ?

      Ștergere
  2. Pai, fa un post in genul celui pe care l-am facut eu aici, tot aici daca vrei. Pagina asta e bine indexata. Cred ca e cel mai bine indexata in ce priveste tematica asta. Scuze pentru raspunsul intirziat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Poate ca daca reusim sa centralizam mai multe situatii de genul asta, ne dam cu totii unii la altii o mina de ajutor. Daca exista un blog(site) specializat pentru problema asta, toti cei care au probleme de gen o sa posteze aici. Sansele ar creste indiscutabil, mai ales ca pagina e bine indexata.

    RăspundețiȘtergere